„Oameni de mîna a doua”, există doar în preconcepțiile noastre!

Deși afacerea pe care ni-o dorim nu a luat încă forma unei întreprinderi individuale și nu s-a extins prea mult ,(aceasta este doar o chestiune de detalii și timp), munca este deseori suprasolicitantă și ai nevoie de o mînă de ajutor în plus. În Moldova, prima sursă a forții de muncă sezonieră o constituie cetățenii necalificați, dar dornici să agonisească un ban.

Greșeala pe care o fac mulți agricultori și fermieri, constă în exploatarea fățișă a unor astfel de „angajați”. Deseori, cei pe care îi năimim să ne ajute la muncă prevăzută de afacerea cu sere,  aceștia vin dintr-un mediu viciat și plin de nevoi. Încercăm să- i răsplătim corect pentru eforturile depuse, fără a ține cont de cine sunt și ce fac înafara orelor de muncă prestate în gospodăria noastră. Pe deasupra, mi-aș dori să aflu cîndva, că au văzut în casa  noastră un model de comportament demn de admirat și de împrumutat.

Muncile de sezon vin și trec, dar forța de muncă începe a te ocoli dacă prezinți simptomele unui angajator incorect, nemanierat și profitor. Indiferent de condiția socială a muncitorului de pe domeniile tale, este greșită ideea că cei care nu te pot egala, pot fi considerați „oameni de mîna a doua”.

În decursul  desfășurării acestei afaceri de famile ( cu legume), am ajuns să considerăm pe unul dintre cei mai frecvenți și mai competenți lucrători în gospodăria noastră, ca fiind un membru al familie noastre. Încrederea familiei în această persoană, a pornit de la faptul că omul și-a meritat fiecare monedă și a dat dovadă de competență și seriozitate în tot ceea ce i s-a încredințat (lucru rar întîlnit la moldoveni). Nu poți spune că toți muncitorii sezonieri sunt la fel, dar fiecare are demnitate și aceasta nu permite să ne situăm cu o poziție mai sus, o poziție de pe care să îți permiți prejudicierea financiară a acestora s-au înjosirea morală/fizică.

Ideea acestei postări este că în timp, un fermier ajunge să folosească pe larg „forța de muncă ieftină”, marea tentație este să le răsplătești acestor oameni eforturile…ieftin, fiind încurajat de faptul că aceștia nu-și pot evalua singuri propria valoare. Oare merită să-ți  pierzi demnitatea și calitățile de om cinstit în fața comunității, în schimbul cîtorva lei economisiți din simbria unor amărîți, care s-au spetit pentru tine?


semnat: ana hodinitu

©Materialele sunt protejate de drepturile de autor, pentru preluare se recomandă cererea permisiunii autorului.


Anunțuri

Lasă un comentariu

ianuarie 2010/ Sere noi

În grădină am 5 sere, dintre care în decembrie 2010, am demolat două dintre ele cu scopul de a construi altele mai largi si din materiale mai rezistente, care nu deteriorează folia. Cele două sere erau confecționate din lemn de salcîm, familia mea s-a folosit de ele aproximativ 13 ani. Deși acest tip de lemn este rezistent la umezeală,  în timp acesta se frînge sub greutatea zăpezii (grosimea scîndurilor fiind de 2×5 cm).

Serele noi, sunt făcute din arcurui de țevă  cu diametru de 40 mm. Arcurile au fost fixate în pămînt în alte țevi  fixate la rîndul lor în beton. Avantajul constă în faptul ca, țeava nu va rupe folia oferind în același timp rezistență și spațiu de manevră  mult mai mare. Distanța dintre arcuri fiind de 2 metri,  am folosit pentru fiecare seră  6 arcuri cu coarda de 9 m (lățimea serei).

Am arcuit țeava cu un utilaj construit de niște săteni  ingenioși,  pe baza de role fixate pe un suport  metalic.

Dispozitivul,  trebuie fixat în pămînt și necesită îndoirea țevii pe verticală, însă  noi  l-am fixat de un stîlp electric de beton direct în stradă și am arcuit țeava în poziție orizontală, pentru a putea lucra mai ușor.

Notă: Rolele dispozitivului de curbat țeava, aveau niște canturi asemeni  unui  scripete și diametrul  țevii a fost mai mare decît cantul rolelor. Astfel,  țevile nu descriu un semicerc perfect.

Scheme  ajutătoare:

semnat: Vladimir Hodinitu

© Toate drepturile rezervate. Reproducerea totală sau parţială a materialelor necesită acordul autorului.

1 comentariu

Producția de roșii, a fost compromisă în 2010

Din păcate, în  2010 producția de roșii a fost compromisă în proporţie de 70% .
Acest an a fost un an deosebit de ploios şi lipsa de soare(lumină), umiditatea aerului  în exces precum și alți factori necunoscuți, au favorizat apariţia diferitor boli.

Anul acesta, în grădina mea,  au fost condiţii favorabile dezvoltarii  Manei Tomatelor (Phitophtora infestans) , o ciupercă care a distrus practicmai mult de jumătate din cultura de roșii.
Conform informaţiile pe care le deţin, e necesar un tratament chimic intens, însă   voi evita acest tratament si voi încerca metode “nonchimice”.

Ca măsură preventivă, nu voi mai rasadi roşii pe aceasi porţiune de gradină anul viitor, urmează desinfectarea serelor, curţare minuţioasa si arderea tuturor resturilor.
Voi construi sere noi pentru a avea unde răsadi roşii pe un pamînt neinfectat.
semnat: Vladimir Hodinitu
 

Lasă un comentariu

Pentru a obține o recoltă cît mai timpurie de roșii noi folosim o „răsadnița”,răsadnița fiind o seră mai specială destinată creșterii exclusive a răsadurilor.Este utilată cu un sistem de încalzire pe bază de combustibil uscat(carbune,lemn).Mărimile acestor crescătorii variaza de la gospodarie la alta dar majoritatea au în jur de 30 m2. Semințele de roșii noi le cumpărăm din România de la unele magazine specializate,folosim soiuri olandeze care cresc pina la 3 m. În luna ianuari se seamănă roșiile în ladițe mici (40x60x5cm).Se seamănă în rînduri (5 cm între ele),în aproximativ 10 zile vor fi rasarite dacaă vor avea caldura necesară(24 grade C) și umiditate.Dupa ce au răsărit și au crescut de aproximativ 1cm se va împrăștie un amestec de pamînt ,îngrașăminte naturală(gunoi de grajd)și nisip peste plantele răsărite pînă se vor acoperi la nivelul primelor frunze.Pe parcursul urmatoarelor 15 zile operația se va repeta 1 dată sau de 2 ori acesta va spori numarul de rădăcini ale plantei dîndui vigoare și un aspect sănătos.Cînd plantele sunt destul de mari (5-6 cm) se vor planta în răsadnița propriu zisă pe terasele acesteia care în Colibași(localitatea noastră) se numesc “rafturi”.Am încercat plantarea plantelor în ghivece de plastic însa rezultatul nu a fost același ca adunci cînd plantele au fost înfipte pur si simplu în pămîntul pus într-un strat de 15 centimetri pe rafturi.Înparastirea pămîntului peste plante se va face și pe rafturi de 2 ori după ce răsadul va fi udat bine.Temperatura în răsadnița trebue să fie de apropx. 23-24 grade C ziua și de 15-17 grade C noaptea.Astfel răsadul va ramîne în răsadniță aproximativ 6 săptămîni sau pîna cînd vremea ne va permite sa-l răsădim în seră.

Lasă un comentariu